Anna Ahmatova[Anna_Ahmatova]

City of Residence : Saint Petersburg - Rusia
Has default language


Biography Anna Ahmatova

Personal Webpage Anna Ahmatova


 Use this address to access this author page : 

These are the most recent texts:

These are the most recent texts:

Comments :

Texts submited to the virtual library:

Page : 2 : 1

Câteodată trec ceasuri și zile în șir : Vol. „Cele mai frumoase”
Poetry 2018-04-24 (3179 hits )

Către moarte :
Poetry 2015-11-21 (3639 hits )

Comme la fille d'Oedipe... :
Poetry 2009-07-27 (6446 hits )

Creație : Traducere de Valeria Grosu
Poetry 2009-07-05 (8750 hits )

Crucificarea :
Poetry 2015-11-19 (3621 hits )

Cu cărbune-am însemnat, pe coapsa stângă :
Poetry 2015-11-20 (3632 hits )

De ce te prefaci ne-ncetat... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poetry 2009-06-30 (6602 hits )

De simțul simplității și prospețimea cuvintelor :
Poetry 2015-11-20 (3474 hits )

Din ciclul «Pagini din Tașkent» : Vol. „Cele mai frumoase”
Poetry 2018-04-23 (3010 hits )

Ecoul : Traducere de Aura Christi
Poetry 2009-05-14 (7213 hits )

En rêve :
Poetry 2011-07-05 (7624 hits )

Esti singur azi si-mpovarat de tine ... :
Poetry 2005-05-04 (9023 hits )

For Osip Mandelstam :
Poetry 2005-08-03 (8432 hits )

Fragment (variantă) : Vol. „Cele mai frumoase”
Poetry 2018-04-23 (3032 hits )

In Memory of M. B. :
Poetry 2005-05-31 (6952 hits )

La mort du poète :
Poetry 2009-07-27 (8746 hits )

La seconde :
Poetry 2011-07-05 (5886 hits )

La voix de la mémoire :
Poetry 2011-10-26 (6430 hits )

Le courage :
Poetry 2009-07-27 (6736 hits )

Le dernier :
Poetry 2011-10-26 (5603 hits )

Les poèmes :
Poetry 2011-06-25 (7223 hits )

Les yeux ouverts :
Poetry 2011-07-05 (5809 hits )

Lot's Wife :
Poetry 2005-07-25 (7034 hits )

Lumina bate-n auriu :
Poetry 2009-03-23 (6180 hits )

Luna s-a oprit dincolo de heleșteu :
Poetry 2015-11-20 (3458 hits )

L'amour :
Poetry 2009-07-28 (7338 hits )

L’écho :
Poetry 2011-06-25 (6955 hits )

Mai durează, nesfârșit, – ziua grea, de chihlimbar! :
Poetry 2015-11-21 (3475 hits )

Muza : Traducere de Leonida Lari
Poetry 2009-05-15 (7906 hits )

Noi nu vom bea dintr-un pahar vreodata... :
Poetry 2002-09-20 (7732 hits )

O toamnă plânsă ca o văduvă subțire... : Traducere de Aura Christi
Poetry 2009-05-15 (10627 hits )

O, viață fără ziua de mâine! : Traducere de Aura Christi
Poetry 2009-05-15 (7648 hits )

Pe lună nouă, într-o seară... :
Poetry 2005-05-04 (10739 hits )

Petite chanson :
Poetry 2011-06-25 (5636 hits )

Pour de vrai :
Poetry 2011-06-25 (5400 hits )

Promenade :
Poetry 2011-07-04 (6233 hits )

Salcia : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poetry 2009-07-05 (10884 hits )

Séparation :
Poetry 2011-07-04 (7509 hits )

Serment :
Poetry 2009-07-27 (6397 hits )

Si casa, si gradina ta intinsa... :
Poetry 2009-03-25 (5824 hits )

Și cum se-ntâmplă-n zile de ruptură... : Traducere în limba română de Aureliu Busuioc
Poetry 2009-06-30 (9232 hits )

Solitude :
Poetry 2011-07-04 (6295 hits )

Trecură ani : Vol. „Cele mai frumoase”
Poetry 2018-04-24 (3046 hits )

Ultima poezie : Traducere în limba română de Valeria Grosu
Poetry 2009-07-05 (6692 hits )

Vălul des mi-ascundea disperarea :
Poetry 2004-10-15 (9019 hits )

Biography Anna Ahmatova

Anna Andreyevna Gorenko(1888-1966), poeta de origine rusă, ce a scris sub numele de Anna Akhmatova s-a fost născut în apropiere de Odesa, Ukraina, dar și-a petrecut cea mai mare parte a vieții ei în Saint Petersburg, Rusia. Ea a scris mai întâi volumele de poezii romantice, Vecher(Seara, 1912) și Chyotki(Mătanie, 1914), care au câștigat imediat popularitate și au avut aprecieri critice positive
La Akhmatova motivul poetic este dragostea, în special cea interzisă și dragostea tragică.
La maturitate abordează teme civice, patriotice și religioase în volumele Belaya staya, Podorozhnik( Pătlagină) și Anno Domini MCMXXI(1922).
Această diversitate a temelor abordate a fost greșit interpretată de criticii oficiali ai URSS clasificând-o "burgheză și aristocrată". Mai mult, pornind de la o poezie unde trata două motive: dragostea și Dumnezeu, a fost caracterizată ca fiind jumătate călugăriță și jumătate prostituată. Executarea în 1921 a fostului său soț, Gumilyov, acuzat de participarea la o conspirație antisovietică a complicat și mai mult situația ei.
Din 1923 ea a intrat într-o perioadã de liniște completã izgonire literarã, și nici un volum al ei nu a mai fost publicat în URSS până în 1940. După acest an câteva din poeziile sale au fost publicate în revista literară lunară Zvezda și a publicat un volum, cu selecții din poeziile aparute anterior, sub titlul Iz shesti knig care, după câteva luni, a fost brusc retras de la vânzare și din biblioteci. Cu toate acestea, în Septembrie 1941, în timpul invaziei germane, Akhmatovei i-a fost permis să încurajeze la radio femeile din Leningrad și St. Petersburg. Apoi fost evacuată la Tashkent, unde ea citea din poeziile sale, inspirate de razboi, soldaților răniți aflați în spital. Chiar a și publicat un numãr de poezii inspirate de rãzboi într-un volum mic apărut în Tashkent în 1943. La sfârșitul rãzboiului s-a întors la Leningrad, unde poeziile sale au început sã aparã în revistele și ziarele locale.
În August 1946 a fost cu asprime criticată de CC al partidului comunist pentru erotismul, misticismul(din poeziile ei) și indiferență ei politică. Poezia ei a fost criticatã aspru și ea a fost iarășii a calificată drept prostituatã-cãlugãriță.
În 1950 a încercat o împăcare cu partidul, scriind un numãr de poezii în care îl elogia pe Stalin și comunismul sovietic, sperând la eliberarea fiului ei, Lev Gumilyov, care a fost arestat în 1949 și a exilat la Siberia.
După moartea lui Stalin, Akhmatova a fost încet reabilitatã, și un volum de poezii al ei, incluzând și unele dintre traducerile ei, au fost publicate în 1958. Dupã 1958 un numãr de ediții ale poeziilor ei, incluzând unele dintre eseurile sclipitoare despre Pushkin, au fost republicate în URSS.
Akhmatova a tradus lucrări superbe ale altor poeți și scriitori cum ar fi: Victor Hugo, Rabindranath, Tagore, Giacomo Leopardi, e.t.c.
În 1964, în Italia, i s-a acordat premiul Etna-taormina, ceea ce a însemnat o recunoaștere internațională a valorii poeziei sale, iar în 1965 a primit titlul de doctor onorific la Oxford University.
După moarte faima ei a continuat să crească…